Cimitirul evreiesc din Iași, înființat în 1881, a fost introdus pe lista monumentelor istorice de importanță națională în decembrie 2020 (Cod IS-IV-a-A-21181.01). Fiind cel mai mare cimitir evreiesc din România, întins pe 20 de hectare, găzduiește în jur de 150.000 de pietre funerare, mărturie a existenței unei vechi și prolifice comunități evreiește în orașul Iași. Există dovezi că primii evrei s-au stabilit în jurul anilor 1400. Astfel, în vechiul cimitir medieval al târgului, distrus mai târziu de legionari, s-a găsit o piatră tombală datată din anul 1467, unele izvoare istorice precizând că marchează mormântul unui medic evreu, venit din Polonia și angajat la curtea domnitorilor moldoveni.

Cea mai puternică emigrație a populației israelite a început însă în jurul anilor 1700, în urma pogromurilor din Polonia, Ucraina și Rusia. Evreii au fost bine primiți de boierii moldoveni care au încurajat dezvoltarea meșteșugurilor și întemeierea târgurilor pe propriile moșii, pentru că erau aducătoare de venituri. Evreii ajunși în Moldova erau, în mare parte, așkenazi, vorbitori de idiș. Principala activitate a comunității mozaice era comerțul, dar existau și mulți evrei care se ocupau cu meșteșugurile, fiind organizați în bresle – ceasornicarii, argintarii și ceaprazarii, croitorii și cizmarii. A existat la Iași și o pătură a evreilor foarte bogați, cu reședințe impresionante care conduceau bănci, fabrici sau magazine cu produse de lux. Organizaţi în comunităţi puternice, evreii din Iași au contribuit decisiv la dezvoltarea economică a orașului, generând perioade de boom economic – 1830-1847, 1870 – 1910, 1920 – 1930.

La sfărșitul secolului al XIX-lea, populația israelită era majoritară, Recensământul din 1901 relevă că din 59.427 de suflete care viețuiau la Iași, 24.087 erau ortodoxe, 31.814 mozaice şi restul de alte religii. Numărul mare de evrei, care se închinau la peste 100 de sinagogi, a determinat apariția unei crize legate de locurile de veci. Încă din 1870, cimitirul evreiesc medieval al orașului, din zona Ciurchi (cartierul Tătărași) devenise neîncăpător, deși se întindea și acesta pe 10 hectare. Timp de câțiva ani, până la deschiderea cimitirului din Păcurari, în 1881, morții au fost îngropați în cimitirul de la Podu Iloaiei, o localitate la 25 de kilometri de Iași.

Deschiderea noului cimitir, impresionant prin poarta de la intrare și capela mortuară ritualică devine o oglindă a evoluției sociale a comunității mozaice și în același timp, reflectă o evoluție a stilurilor arhitecturale europene. Pietrele funerare simple, scunde, egale ca dimensiune, sunt înlocuite de monumente înalte, din materiale prețioase (marmură, granit), cu o bogată ornamentație, baroc sau roccoco. Cimitirele din Moldova sunt reprezentative pentru arta mozaică funerară, iar cel din Iași, capitala regiunii, se încadrează în această tendință. Venerarea eroilor se regăsește și în cimitirul evreiesc din Iași, unde este ridicat un monument comemorativ pentru soldații evrei care și-au dat viața în Primul Râzboi Mondial, deși unii, afirmă membrii comunității, nu aveau nici măcar cetățenie română.

Declanșarea celui de-al doilea război mondial, avea să genereze, pentru comunitatea evreiască din Iași, o uriașă tragedie: pogromul de la Iași, din 27-29 iunie 1941, în urma căruia au murit 13.266 de evrei. Victimele au fost aruncate în gropi comune in mai multe localități din județul Iași, osemintele fiind depuse, mai târziu, în monumentul funerar comemorativ, alcătuit din plăci masive de beton aranjate în forma vagoanelor de tren care reaminteşte de “trenul morţii” din cimitirul evreiesc ieșean. În 1943, o altă tragedie a lovit comunitatea mozaică din Iași. Primarul legionar Constantin Ifrim, cu acordul mareșalului Ioan Antonescu a distrus (dezafectat) vechiul cimitir evreiesc din zona Ciurchi. Documentele de epocă susțin că o parte dintre monumentele funerare au fost mutate în noul cimitir (împreună cu osemintele), dar o altă parte, au fost folosite la pavarea unor străzi.

Deasupra vechiului cimitir medieval evreiesc s-au construit blocuri și a fost amenajat un parc. Ploile abundente din 2020, au dus la surparea unei porțiuni de teren care a dezvăluit monumente funerare din vechiul cimitir. Instaurarea regimului comunist a determinat o migrațiune puternică către Israel, noul stat înființat în 1948. Comunitatea evreioască din Iași a ajuns este formată astăzi, doar din câteva sute de persoane, care se roagă încă în Sinagoga Mare, cel mai vechi locaș de cult din România.

Tur Virtual Cimitirul Evreiesc